Nevii nevocelulari sunt tumori benigne care au la bază proliferarea nevo-melanocitelor (numite şi nevocite) la nivel epidermic şi/sau dermic, în funcţie de dispunerea celulelor fiind clasificaţi în:
– nevi joncţionali (nevocitele nu depăşesc joncţiunea dermo-epidermică, fiind localizate în porţiunea bazală a epidermulu),
– compuşi (prezintă o regiune intraepidermică şi una intradermică),
– dermici (nevocitele sunt localizate doar la nivelul dermului).
Din punct de vedere al momentului apariţiei nevii pot fi congenitali sau dobândiţi pe parcursul vieţii.
Nevii congenitali
– se dezvoltă din perioada intrauterină, fiind prezenţi la naştere
– apar la 1% dintre nou-născuţi
– dimensiunile variază între sub 1,5 cm, până la peste 40 cm
– nev de dimensiuni mici: sub 1,5 cm
– nev de dimensiuni medii: între 1,5 şi 20 cm
– nev de dimensiuni mari: peste 20 cm
– nev gigant: peste 40 cm
De remarcat că în special nevii giganţi prezintă risc de asociere cu melanoză neurocutanată (prezenţa de nevocite la nivelul leptomeningelui), de aceea aceşti copii necesită investigaţii suplimentare
Clinic
– pot prezenta o singură culoare, dar de cele mai multe ori prezintă mai multe culori
– pot creşte în dimensiuni, pe suprafaţă pot apărea papule sau pot avea un aspect verucos
– pot prezenta fire de păr pe suprafaţă
– formă rotundă, ovalară, regulată sau neregulată
Diagnostic
– date anamnestice
– tablou clinic
– dermatoscopie
– examen histopatologic
Diagnostic diferenţial
– nevi displazici
– neurofibrom plexiform
– melanom
– nev Becker
Terapie
– trebuie urmăriţi anual clinic şi dermatoscopic
– decizia de excizie trebuie să aibă în vedere mai multe elemente precum vârsta pacientului, localizare, dimensiune, implicare cosmetică şi risc de apariţie a melanomului
– managementul nevilor de dimensiuni mari este dificil. Se poate încerca dermabraziune, peeling chmic, sau terapie laser dar rezultatele nu sunt satisfăcătoare. De asemenea se poate încerca excizia în mai multe sesiuni.
Evoluţie
– riscul de degenerare malignă este direct proporţional cu mărimea nevului, astfel cei de dimensiuni mari de peste 20 cm prezintă un risc important de până la 10%
– s-a observat că în majoritatea cazurilor apariţia melanomuui are loc în primul an de viaţă de aceea excizia leziunilor de mari dimensiuni care au un risc mai crescut trebuie realizată în primul an.
Nevii dobândiți
– reprezintă cel mai comun subgrup de nevi
Clinic
– sunt proliferări benigne ale melanocitelor
– inițial apar sub forma unor macule brun-deschis, care ulterior devin brun închis, transformându-se în papule sau noduli, cu suprafață netedă sau papilomatoasă.
– au dimensiuni mici (de obicei nu depășesc 6 mm), formă regulată, cu margini bine definite, colorație omogenă, prezentând o singură culoare
– se pot localiza oriunde, dar apar cu predilecție pe zonele fotoexpuse
Diagnostic
– tablou clinic
– dermaoscopie
examen histopatologic
Diagnostic diferențial
– keratoză seboreică
– dermatofibrom
– neurofibrom
– nev atipic
– melanom
Terapie
Este indicată excizia în cazul în care:
– nevul crește rapid în dimensiuni
– apar modificări de culoare
– își modifică forma
– devine simptomatic (ex. senzație de prurit)
– nevul este localizat pe scalp și este greu de urmărit, pe mucoase sau în regiunea anogenitală
– este situat în zone supuse traumatismelor repetate
Evoluție
– apar în copilărie, ating un număr maxim în perioada de adult tânăr, după care începe procesul de involuție; astfel după vârsta de 60 de ani mulți dintre nevi involuează.
– pacienții cu 50 de nevi au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta melanom, iar cei cu 100 de nevi au un risc de 10 ori mai mare.
Nevii displazici
– reprezintă o categorie specială de nevi melanocitari dobândiți
– prevalența în populația generală variază între 2-18%.
– apar fie sporadic, fie în cadrul sindomului familial al nevilor displazici
– din punct de vedere histopatologic sunt de obicei nevicompuși
Clinic
– se deosebesc de nevii melanocitari comuni prin dimensiuni mai mari (peste 5 mm), forme neregulate, varietate de culori
– caracteristicile clinice, dermatoscopice și histologice se apropie de cele observate în melanom
– se localizează pe zonele foto-expuse dar și pe zone care nu sunt expuse la soare
Diagnostic
– tablou clinic
– dermaoscopie
– examen histopatologic
Diagnostic diferențial
nevi congenitali
nevi dobândiți
keratoză seboreică pigmentată
keratoză actinică pigmentată
boala Bowen pigmentată
carcinom bazocelular pigmentat
melanom
Terapie
Examinare regulată la intervale alese în funcție de factorii de risc asociați (numărul leziunilor, istoric familial sau personal de melanom, etc)
Auto-examinare regulată
Evitarea expunerii la soare și utilizarea cremelor de fotoprotecție
Indicații de excizie:
– creștere rapidă în dimensiuni
– modificarea culorii
– modificare de formă
Evoluție
– apar în special în perioada prepubertară, noi leziuni pot apărea pe toată perioada vieții și nu involuează.
– sunt leziuni precursoare ale melanomului; pacienții cu nevi displazici prezintă un risc mai mare de a dezvolta melanom, astfel un individ cu 1 nev displazic prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta un melanom
Forme particulare de nevi
Nevul Spitz
– este numit şi melanom juvenil, pentru că din punct de vedere clinic şi histologic poate mima un melanom
– apare cu precădere la indivizi sub 20 de ani
– clinic apare ca o papulă roz-roşie, cu dimensiune de sub 1 cm, cu localizare frecventă la nivelul feţei
– se caracterizeză adeseori printr-o creştere rapidă în dimensiuni
– sub formă de leziune pigmentară cu aspect de placă brună apare mai ales la adolescenţi şi adulţi tineri (varianta pigmentară a nevului Spitz, numită nev Reed)
Nevul Spilus
– se prezintă clinic sub forma unei macule cafe au lait care prezintă pe suprafață macule sau papule brune, care corespund unor nevi compuși sau pigmentari
– poate fi congenital sau dobândit
– prevalența sa variază între 0,2-2,3% în populația generală
– se poate localliza oriunde, dar cel mai frecvent apare pe trunchi și membrele superioare
– în cazuri foarte rare a fost raportată transformarea malignă a leziunii
Nevul Sutton
– numit şi nevul cu halou pentru că se prezintă sub forma unei leziuni melanocitare brune înconjurată de o zonă hipopigmentată ca un halou
– localizat cel mai frecvent pe trunchi
– în cursul evoluţiei, poate căpăta culoare roz, poate involua lăsând în urmă o zonă hipopigmentată, care ulterior se poate repigmenta
– este mai frecvent la cei cu vitiligo
Bibliografie
- Barnhill RL, Cerroni L, Cook M, Elder DE, Kerl H, LeBoit PE, McCarthy SW, Mihm MC, Mooi WJ, Piepkorn MW, Prieto VG. State of the art, nomenclature, and points of consensus and controversy concerning benign melanocytic lesions: outcome of an international workshop. Advances in anatomic pathology. 2010 Mar 1;17(2):73-90.
- Bolognia Jean L, Joseph L. Jorizzo and Schaffer Julie V. Dermatology. ISBN: 978-0-7234-3571-6 Elsevier, 3Ed, 2012
- Corradin MT, Cacitti V, Giulioni E, Patriarca MM and Vettorello A. Nevus Spilus: A Review of the Literature. SM Dermatolog J. 2015; 1(1): 1003-1009.
- Hamm H, Höger PH. Skin tumors in childhood. Deutsches Ärzteblatt International. 2011 May;108(20):347.
- Lowell A. Goldsmith, Stephen I. Katz, Barbara A. Gilchrest, Amy S. Paller, David J. Leffell, Klaus Wolff. Fitzpatrick’s Dermatology in General Medicine, 8th Ed., McGrawHill, 2012, ISBN 978-0071669047
- Pandhi I, Pandhi SB, Pandhi SA, Pandhi SI. Melanocytic Tumors of the Skin: A Dermatopathological Review. Pigmentary Disorders. 2014. 1:118.
- Rezze GG, Leon A, Duprat J. Dysplastic nevus (atypical nevus). Anais brasileiros de dermatologia. 2010 Dec;85(6):863-71.
- Rogers T, Marino ML, Raciti P, Jain M, Busam KJ, Marchetti MA, Marghoob AA. Biologically distinct subsets of nevi. Giornale italiano di dermatologia e venereologia: organo ufficiale, Societa italiana di dermatologia e sifilografia. 2016 Aug;151(4):365.
- Roh MR, Eliades P, Gupta S, Tsao H. Genetics of melanocytic nevi. Pigment cell & melanoma research. 2015 Nov 1;28(6):661-72.
- Valiukeviciene S, Miseviciene I, Gollnick H. The prevalence of common acquired melanocytic nevi and the relationship with skin type characteristics and sun exposure among children in Lithuania. Archives of dermatology. 2005 May 1;141(5):579-86.
- Wollina U. Nevi presenting a halo: Sutton nevus, Meyerson nevus, and Wollina-Schaarschmidt halo-like dermatosis. Our Dermatol Online. 2017;8(2):149-151.